Food stories

Ceremonia servirii ceaiului japonez, la București

Pe Cristina Comanac am întâlnit-o întâmplător, ocazie cu care am aflat că în București, aproape în fiecare săptămână, la centrul Chado Urasenke au loc demonstrații de ceremonia ceaiului. După ce i-am auzit pe ea și pe maestrul Gabriel Căciulă vorbind despre ceai și întreaga filozofie din jurul lui, am realizat că un interviu cu Cristina este foarte valoros, chiar dacă ceaiul, în forma Chado, a ceremoniei, nu este nici despre mâncare, nici despre băutură. Ci pur și simplu, este.

Când și cum ai devenit pasionată de ceremonia ceaiului?

Pasiunea mea pentru Chado s-a declanșat foarte repede, aproape de la primul contact. În anul 1998 am văzut în România o demonstrație de ceai, din care nu am înțeles nimic și mi s-a părut o joacă de copii arbitrară. Apoi am “încercat” să practic, și o altă lume s-a deschis pentru mine. A fost o experiență inexplicabilă, dar voi încerca să pun ceva în cuvinte. Pentru mine este în principal o lume a simțurilor. O percepție crescută pentru tot ce înseamnă atingere, miros, văz, auz, mișcare, gestică, atenție, care creează o stare de fantastică și odată cu ea, multă liniște și pace, ca atunci când ești pe vârful unui munte și simți cum poți “face loc” în tine pentru tot. În al doilea rând, Chado a însemnat regăsirea unor valori foarte importante pentru mine. Unul dintre principiile din Chado este, de exemplu, respectul. Personal, niciodată nu am fost de acord cu modalitatea în care respectul era văzut în România. “Respectul se câștigă” spunem noi; și se câștiga prin frică și dominare. În Chado l-am întâlnit altfel, într-un mod pe care “în secret” îl practicam, nu ca frică, ci ca alegere de a fi sincer și de a crea o relație deschisă cu celălalt, în care să îi recunosc și să îmi recunoască demnitatea. Aș putea povesti multe în acest sens, pentru că Chado cuprinde atât de multe principii, valori, experiențe, încât fiecare om care îl practică poate găsi și trăi altceva!

ceai2

Când ai deschis centrul din România?

Parcursul meu în practica ceremoniei ceaiului a fost sinuos. Am practicat 2 ani în România în 1998 – 2000 cu o doamnă din Japonia, după care mi-am urmat studiile în psihologie în țară sau în alte țări și m-am îndepărtat de ceai pentru o perioadă. L-am reluat în New York, însă după terminarea studiilor m-am întors în România. În acel moment nu mai existau centre la noi în care sa se practice ceremonia, astfel încât profesorul meu din New York mi-a spus să merg să practic în Belgia, unde un coleg de-al lui se mutase de curând. A fost greu să îi explic dificultățile de a practica în altă țară; pentru el Europa este mai mică decât America și nu vedea un impediment. I-am urmat sfatul, totuși, și astfel am ajuns la Gabriel Căciulă, sensei în Bruxelles. Am studiat și încă mai studiez acolo o dată pe lună, iar în 2009 l-am invitat pentru prima oară în România să țină o demonstrație de Chado și un curs pentru cei interesați. Am început să practicăm cu un grup aici, în București, iar în 2011 am înființat asociația Chado Urasenke Tankokai România Luminiș, o filială a școlii Urasenke din Kyoto.

În ce au constat studiile tale de ceremonia ceaiului?

Studiile au o parte practică și una teoretică. Partea practică înseamnă să stai în seiza (cu picioarele sub tine) într-o postură meditativă și să înveți sute de proceduri diferite de a face ceai (ceaiul pudră, matcha). Studiile mele mai implică și practicarea din când în când a meditației zazen. Partea teoretică presupune să studiezi cât de mult poți despre cultura Japoniei, despre istoria Chado-ului, arta folosită în ceremonia ceaiului (ceramică, lemn, caligrafie, chabana (aranjatul florilor), haiku, teatru Noh), filozofie, arta kimonourilor, și așa mai departe.

ceai4

Care e numele tău de ceai? (orice maestru, după suficienți ani de practică, primește un „nume de ceai”, care îi atestă măiestria)

Nu am primit încă un nume de ceai, sunt instructor “junior” încă.

Cât de des practici ceremonia ceaiului?

O dată pe lună pentru un weekend extins, seminariile fiind de câte 2-4 zile, 8 ore/zi. De câteva ori pe an particip la seminarii organizate de alte asociații de Chado din alte țări. Iar în țară predau Chado o dată pe săptămână.

Practici și pentru tine sau doar pentru public?

Când practic, doar practic. Nu mă gândesc la “pentru mine” și “pentru ceilalți”, nu au un sens pentru mine atunci. Într-un fel, aceasta este cheia înțelegerii ceremoniei – transcenderea soluției și sensului imediat.

Care a fost cel mai important moment de până acum din cariera ta de maestru al ceaiului?

Tot caut răspuns la această întrebare și nu apare nimic în prim plan. Prețuiesc fiecare moment în care mă aflu pe tatami, fie singură, fie alături de ceilalți. De fiecare dată când ne întâlnim este altfel și este unic. Mereu creăm ceva împreună, spontan, care are sens pentru fiecare în acel moment. Sunt la fel de importante și momentele bune, cât și cele grele. Chado este o cale spirituală care presupune evoluție și rafinament, astfel încât drumul este presărat cu multe întâmplări și mai ales cu multe schimbări. Cred că îmi place cel mai mult să simt schimbările, să observ evoluția și să trăiesc relațiile.

Ce fel de ceai se alege pentru ceremonia ceaiului? De unde îl procuri?

Se alege doar matcha – ceai verde pudră. Îl procurăm din Japonia. Matcha este făcut în multe locuri în Japonia și contează mult calitatea lui. Noi preferăm regiunea Koyamaen.

Despre autor

mm

Andra Ilias

Andra Iliaș este jurnalist, blogger și foodie, adică o pasionată a domeniului culinar, nu doar o gurmandă. Când nu este în fața laptopului, scriind, o găsești în fața aragazului, pregătind ceva de mâncare, fie pentru prieteni, fie pentru participanții la diverse evenimente culinare, ori pentru juriul vreunui concurs de gătit.
Instagram: HypnoticFoodie

Adaugă un comentariu

Click aici ca să postezi un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

answear.ro%20

carturesti.ro%20




Booking.com

Fii prietenul nostru!