Food stories

7 lucruri pe care nu le știai despre pește și fructele de mare

Un platou de paste cu creveți, un homar delicios, un file de somon gătit cu sufletul – orice mâncare ce conține fructe de mare e populară prin aproape orice colț al lumii. În unele țări, fructele de mare reprezintă, de fapt, principala… carne pentru majoritatea locuitorilor.

7 lucruri pe care nu le știai despre pește și fructele de mare


Un platou de paste cu creveți, un homar delicios, un file de somon gătit cu sufletul – orice mâncare ce conține fructe de mare e populară prin aproape orice colț al lumii. În unele țări, fructele de mare reprezintă, de fapt, principala... carne pentru majoritatea locuitorilor. În unele țări agricultura nu e atât de dezvoltată, prin urmare focusul gastronomic se pune pe ceea ce oferă marea, vietățile acesteia constituind sursa de supraviețuire pentru milioane de oameni. Numai că, în ciuda faptului că sunt foarte populare, fructele de mare fac și obiectul unor prejudecăți. În plus, e posibil să nu cunoști unele lucruri despre ele. (click START)

7 lucruri pe care nu le știai despre pește și fructele de mare

Slide 1 of 7.

7 Homarii și crabii simt durerea

4

De multă vreme activiștii pentru drepturile animalelor au înfierat practica fierberii homarilor de vii, pretinzând că aceasta este o formă de tortură. Cei cărora le plac homarii au spus că acest lucru e o prostie, deoarece aceștia – ca și alte crustacee - nu pot simți durerea. Un studiu recent arată că, totuși, activiștii s-ar putea să aibă dreptate. Crustaceele chiar simt durerea. Până acum se credea că aceste animale au nociceptori (receptorii care te alertează asupra stimulilor nefaști dar care nu cauzează durere), prin urmare nu pot simți nimic.

Un grup de cercetători de la Universitatea Queens din Belfast, și-a petrecut o perioadă studiind și testând această teorie. Au mers până acolo încât au injectat acid acetic în creveți și în crabi. De fiecare dată au observat că animalele acordau apoi o atenție sporită zonelor afectate. Ba chiar au răspuns pozitiv la anestezii. Ceea ce conduce către o concluzie complicată legată de răspunsul lor la durere, pe ideea că, mai degrabă homarii suferă teribil când sunt aruncați, de vii, în apa fiartă.

CITEȘTE ȘI
Paie din paste făinoase, prietenoase cu mediul
Slide 2 of 7.

6 Marea discuție legată de vena creveților

1

Creveții se regăsesc în multe preparate cu fructe de mare, fiind extrem de populari. Și gustoși. În mod surprinzător există o confuzie legată de scoaterea (sau nu) venei acestora, înainte de a fi gătiți. ”Vena” este, de fapt, intestinul crevetelui, prin urmare este foarte posibil ca atunci când te pregătești să prepari creveții, în intestinele acestora să se afle ultima lor masă. Deoarece creveții se hrănesc pe fundul mării, rămășițele alimentare sunt automat nisipoase iar acest lucru se regăsește în gustul lor, dacă nu le sunt scoase ”venele”.

Și totuși, acest lucru e aplicabil doar creveților mari. La cei mici, această venă abia dacă e notabilă, chiar dacaă sunt unii care spun că există o diferență de gust și la aceștia. Unora le place cu venă, altora fără. Pe scurt, nu riști nimic dacă nu scoți venele creveților, atunci când îi prepari: e doar o opțiune personală.

Slide 3 of 7.

5 Untura de pește scandinavă

Americanilor le place untul de arahide și îl divinizează. Mai nou, și prin magazinele din România găsești unt de arahide și… nu e chiar așa de rău. În alte locuri însă, untul de arahide e o bizarerie. În Scandinavia, de exemplu, acolo unde oamenii își ung feliile de pâine cu untură de pește. În plus, pe lângă faptul că transformă heringii într-o pastă delicioasă, scandinavii obișnuiesc să-și mureze peștii și să comercializeze murături din adâncurile mării. Heringul murat e unul dintre cele mai populare preparate în Norvegia sau Suedia, el fiind găsit într-o varietate mare de arome. Iar cercetătorii suedezi au început să studieze beneficiile unturii de pește, scoțând în evidență calitățile acizilor de Omega 3, prezenți în organismele creaturilor marine.

CITEȘTE ȘI
Misterele foie gras-ului în America
Slide 4 of 7.

4 Parșivii paraziți

Un file de pește, frumos prezentat într-un magazin de specialitate, poate prezenta oricând o surpriză neplăcută. Peștii populari, precum păstrăvul sau somonul, sunt țintele unui vierme inelar parazit științific denumit Anisakis simplex. Acest parazit intră în organismul peștilor și se agață în carnea acestora, făcând parte din viitoarea ta masă.

Și totuși, în afară de ideea dezgustătoare că vei mușca dintr-o carcasă de vierme, nu trebuie să-ți faci mari probleme în legătură cu asta, atâta vreme cât peștele e gătit corect. Dacă, dimpotrivă, peștele e crud sau nu e bine gătit, s-ar putea ca antipaticul Anisakis să-ți strice ziua (sau chiar mai rău). Dacă un vierme viu sfârșește în stomacul tău și decide să se împrietenească cu el, s-ar putea să capeți o boală care se numește anisakiasis, simptomele acesteia incluzând diaree, vomă și crampe abdominale.

Slide 5 of 7.

3 Atenție la mercur!

Se știe că peștele-spadă, rechinul, macroul și bibanul cu picățele conțin mercur, care îți poate afecta negativ sistemul central nervos. Desigur, o persoană nu se va otrăvi cu mercur dacă mănâncă acești pești în cantități rezonabile și nu o va face nici dacă nu va face abuz de fructe de mare. Unele instituții de protecție a mediului înconjurător din America au început însă să sugereze ca femeile între 16 și 49 de ani, cele însărcinate sau care alăptează, precum și copiii, să încerce să mănânce pește care are un conținut scăzut de mercur. Pe principiul mai bine să evităm decât să avem surprize neplăcute.

Slide 6 of 7.

2 Căluții de mare spun povești adevărate

CITEȘTE ȘI
Metaxa 12Stele prezintă un nou ambalaj și anunță noul său ambasador, în postura exploratorului sud-africanul Mike Horn

Populația căluților de mare a scăzut cu 50% în ultimii 5 ani! Poate că acest lucru nu spune mare lucru însă caii de mare sunt o specie-indicator, care transmite semnale certe despre sănătatea generală a adâncurilor mărilor și oceanelor. Anual, 150 de milioane de căluți de mare sunt prinși în plasele pescarilor și vânduți pentr diverse tratamente medicale chinezești, prețul kilogramului de cai de mare uscați ajungând în Statele Unite la 600-3000 dolari. Un alt milion de căluți de mare sunt prinși anual pentru a fi transformați în suveniruri și ornamente. Un alt milion ajung în acvarii. Și toate astea, în ciuda faptului că rata lor de supraviețuire e foarte mică – mai puțin de 0,1% supraviețuiesc în primele 6 săptămâni de la eclozare.

Slide 7 of 7.

1 Peștele nu e întotdeauna ceea ce pare a fi

În ultimii ani a apărut o problemă din ce în ce mai mare, legată de frauda fructelor de mare: distribuitorii, vânzătorii și restaurantele s-ar putea să-ți ofere pește care nu e ceea ce pare a fi. Sau ceea ce ți se spune că e. De pildă, s-au raportat cazuri în care țiparul era vândut pe post de ton. Uneori, acest lucru apare nu doar accidental ci chiar intenționat. Pescarii ilegali, care prind între 13 și 31% din cantitatea mondială de pește și fructe de mare, încearcă să-și vândă marfa drept una care să intre în legitimitate și și-o prezintă diferit. Mai departe, restaurantele participă la fraudă cu bună știință. Pentru că un file de pește e greu de identificat de către cei mai puțini cunoscători. De aici rezultă nu doar distrugerea faunei marine ci și punerea în pericol a sănătății celor care consumă pește și fructe de mare.

Next slide 1 of 7


Share results:

7 lucruri pe care nu le știai despre pește și fructele de mare

Want more stuff like this?

Get the best viral stories straight into your inbox!
Don`t worry, we don`t spam

Despre autor

Chili Pepper

1 Comment

Click aici ca să postezi un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.




Booking.com