„Am ajuns să lucrez în bucătărie printr-o conjunctură interesantă. Asta se întâmpla acum 8 ani. Am fost chemat de un prieten să îl ajut la vase într-o zi aglomerată. Sincer, am fost atunci captivat de salariile din bucătărie la vremea aceea”, așa își începe chef Antal povestea carierei. Pe atunci era student și avea și un job la care a renunțat imediat și și-a găsit de lucru într-o bucătărie „crezând că dacă acasă pot să gătesc, la munca de ce nu aș putea? Și, sincer să fiu, am și mințit la primul interviu! Am avut noroc să întâlnesc un chef, primul meu chef (la fel ca prima dragoste, primul chef nu se uită) , care știa cu ce bucătăraș are de lucru și într-un mod indirect, m-a făcut să trec prin cam toate etapele bucătăriei, asta după ce timp de 4 luni doar curățam cartofi”, își continuă el povestea. Astfel, a ajuns să îndrăgească meseria și să își înghețe anul patru de facultate de la drumuri și poduri pentru a deveni ucenic de bucătărie.

I-au trebuit doi ani pentru a deveni creativ, pentru a învăța, pentru a-și forma gustul, timp în care a lucrat în diverse bucătării din Brașov, însă Casa Hirscher este restaurantul unde s-a definitivat ca bucătar. Au urmat două internship-uri importante în străinătate, unul de 6 luni la Magorabin, Torino, iar altul în Belgia, la The Jane, în Antwerp. „Am mai fost plecat în Anglia pentru 6 luni, în Newberry la Crab&Boar, restaurant aflat în ghidul Michelin la vremea aceea, unde pot spune că am avut cea mai mare satisfacție. A fost restaurantul în care am început de la chef de partie la garnituri, până am ajuns head chef, restaurantul în care am găsit cel mai bun prieten pe care cineva poate să îl aibă în domeniul ăsta, și în afara lui, și pentru mine este și cel mai bun patiser chef. În perioada cât am fost acolo restaurantul și-a câștigat și ce-a de-a doua rozetă.” Întors acasă independent de voința lui, după o scurtă perioadă petrecută în Brașovul natal, a devenit bucătarul bistroului La Vinuri și apoi pentru o scurtă perioadă în bucătăria de la Conacul Manasia înainte de a veni la Maize.

„Ca bucătar am lucrat foarte mult în bucătăriile cu stil frantuzesc, dar și în cele cu stil românesc, mediteraneean și pot spune că ele se regăsesc ușor în preparatele mele de azi. Ca tipuri de bucătării de care nu am habar sunt cele asiatice, și aici mă refer la cea chinezească (pe care o studiez în momentul de față și mă pasionează foarte mult în ultima vreme), cea indiană (care pentru mine este foarte aromată și mă depășește) și cea arabă (despre care am anumite curiozități).” În rest, când vine vorba de ceea ce mănâncă el, se consideră un gurmand și încearcă de toate, însă preparatul lui preferat este ciorba de salată. Mai ales cea făcută de bunica. Și iubește mămăliga.

Ideile îi vin acasă, și le notează și imediat ce are un moment de respiro la muncă, își testează ideea și o ajustează până ajunge exact așa cum și-a dorit.

Apreciază și urmărește mulți chefi internaționali, însă în doi dintre ei se și regăsește. „Unul este Nick Bril, care mi-a fost head chef, pentru spiritul lui și modul lui de a gestiona și a privi lucrurile, iar celalalt chef este Alex Atala, si asta nu pentru ușoara asemănare de nume, ci pentru viziunea lui asupra ingredientelor, respectul ce îl poarta față de natură și modul lui de a creea din ingrediente mai putin utilizate preparate cu o poveste de succes. Și ce mai admir la el, este modul în care își reprezintă bucătăria locală”, își încheie chef Alex Antal povestea sa despre relația cu bucătăria, relație ce cu siguranță va mai evolua mulți ani de aici înainte.

The post Portret de chef: Alexandru Antal appeared first on Chili Pepper.