Risipa alimentară nu este doar un subiect la modă. Este un fapt cu care ne confruntăm zilnic. Tocmai ce am aruncat 3 roșii care se stricaseră pentru că nu am apucat să le mănânc când le-am luat, apoi am avut o viroză intestinală și câteva zile nu am mâncat aproape nimic, apoi am fost plecată 3 zile și uite cum am ajuns să mi se rupă inima când am văzut că trebuie să le arunc…
Dar nu toată lumea are această conștiință a mâncării și astfel statisticile zic că o treime din hrana destinată oamenilor ajunge la gunoi, în vreme ce tot statisticile vorbesc de 800 milioane de oameni care suferă de malnutriție. Iar risipa alimentară afectează nu doar economia și mediul, dar și nutriția populației. Și ca să vă faceți o idee, am adunat câteva cifre și fapte cu adevărat îngrijorătoare.
O treime din hrana produsă, adică aproximativ 1,3 miliarde de tone, în valoare de 1 triliard de dolari, este aruncată. Aceasta ar putea să hrănească 3 miliarde de oameni și consumă un sfert din rezerva de apă în forma de hrană neingerată și 21% din apa folosită pentru creșterea acelei hrane. Adică atât cât ar avea nevoie 9 miliarde de persoane care ar consuma 200 l apă pe zi.
Mâncarea aruncată în Europa ar putea să hrănească 200 milioane de oameni, cea din America de Sud și cea din Africa, fiecare câte 300 de milioane. Anual, în Europa și America de Nord se aruncă per capita între 95 și 115 kg, în vreme ce în Asia de Sud și Sud-Est se aruncă doar 6-11 kg. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, atunci aceasta ar fi pe locul 3 în lume (după China și SUA) la emisiile de gaze cu efect de seră.
La jumătatea secolului, populația va ajunge la 9 miliarde, iar producția actuală de alimente ar trebui crescută cu 70%.
În Statele Unite ale Americii, aproximativ jumătate din recolte sunt aruncate pentru că sunt prea urâte ca să fie mâncate, în vreme ce în Europa până la 60% din peștele prins este aruncat pentru că nu întrunește standardele supermarketurilor.
Deși și acțiunile personale, la nivel de individ sunt foarte importante, din păcate marii producători de risipă alimentară sunt cei industriali, nu casnici. Totuși, românii orășeni sunt cam în fruntea celor mai mari risipitori din Europa.
Ciitește și: Preparate tradiționale de Ramadan
Adaugă un comentariu