Health

9 motive pentru care să nu te temi de carbohidrați

Ca și în cazul unor feluri de mâncare, există și carbohidrați „buni” și carbohidrați „răi”. Ne punem mereu întrebarea – Carbohidrații: îi consumăm sau nu? Acesta este unul dintre cele mai dezbătute subiecte din zona de nutriție. Carbohidrații sunt învinuiți, la fel ca grăsimile, că ar fi la baza creșterilor în greutate, problemelorde inimă și a altor câteva inconveniente. Este adevărat că dietele cu un conținut scăzut de carbohidrați sunt extrem de bune pentru slăbit sau în tratarea diabetului. La fel de adevărat este și faptul că mâncarea de la fast food-uri conține mulți carbohidrați (de cele mai multe ori carbohidrați rafinați).

Cu toate acestea, nu toate sursele de carbohidrați sunt la fel. Carbohidrații rafinați pot dăuna enorm, dar sursa lor inițială este una sănătoasă. Și, de fapt, cele mai multe dintre mâncărurile sănătoase conțin o mulțime de carbohidrați.

Iată 9 motive pentru a nu te teme de carbohidrați:

1 Carbohidrații nu sunt neapărat un motiv al luării în greutate

Unele surse învinuiesc carbohidrații pentru fenomenele de obezitate, deoarece ei cresc nivelul insulinei. Aceste surse pun carbohidrații pe primul loc în rândul cauzelor obezității din cauza efectului pe care îl au asupra insulinei și al stocurilor de grăsimi. În linii mari, carbohidrații sunt, din nefericire, un factor care îngrașă, în ciuda caloriilor existente în alimentele respective. Însă adevărul științific contrazice această ipoteză care este în contradicție și cu credințele triburilor indigene (Massas, Kitavans și Tarahumara) și a întregii Asii. Aceste triburi consumă alimente bogate în carbohidrați.

Dacă carbohidrații ar îngrășa și ar fi dăunători ei înșiși, atunci populația acestor zone nu ar avea o condiție fizică bună sau un organism sănătos.

Concluzia: Multe populații au în dieta lor produse bogate în carbohidrați și încă se află într-o condiție fizică excelentă. Drept urmare, carbohidrații nu sunt un factor inerent al îngrășării.

carbo2

2 Primii oameni consumau carbohidrați nonstop

Învățatul preparării hranei a fost un pas important care a produs schimbări radicale în societatea strămoșilor noștri. Carnea gătită asigura o cantitate importantă de proteine, grăsimi și calorii. Dar un nou val de dovezi indică faptul că și rădăcinile legumelor și cerealelor care conțin carbohidrați erau gătite de strămoșii noștri. Aceste informații sunt importante și demne de luat în seamă deoarece gătirea unor alimente le face mai sigure pentru consumul uman și mai atractive pentru vânătorii flămânzi. Teoria este susținută de dovezile biologice care demonstrează că organismele din acea perioadă produceau copii ale amilazei – gena care produce enzimele necesare digestiei carbohidraților din amidon.

Prin analiza ADN-ului din oase, cercetătorii au putut observa că populația Europei a dezvoltat copii suplimentare ale amilazei cu mult înainte de a începe să se ocupe de agricultură. Acesta este motivul pentru care acum putem avea până la 18 gene de amilază, demonstrând că putem digera totul mult mai rapid.

În același timp, trebuie să luăm în considerare și faptul că în corpul nostru există glucoză, adică zahăr cu carbohidrați. Chiar și creierele adaptate la grăsime au nevoie de 20% din energia pe care o produc carbohidrații.

Concluzia: Oamenii consumau carbohidrați cu mult înainte de apariția agriculturii. Acest fapt este dovedit atât de probe arheologice, cât și genetice.

3 Sensibilitatea la gluten afectează în realitate puțini oameni

Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și alte cereale. Încercând să elimini carbohidrații din dietă, vei elimina automat și glutenul. O dietă fără gluten este recomandată unui număr mic de persoane care suferă de o boală celiacă, și celor care prezintă simptome ale unor boli autoimune. Aceste diete fără gluten sunt recomandate și persoanelor cu intoleranță la grâu.

Dar chiar dacă punem la un loc toate aceste cazuri speciale, tot ajungem la un procent mare care ar trebui să nu întâmpine nici o problemă în fața glutenului (87-99%).

Ultimele cercetări ale unor clinici au descoperit că doar 3 din 59 de participanți care au acuzat sensibilități provocate de gluten aveau cu adevărat reacții la acesta. Deși există doar câțiva oameni care trebuie să se ferească de gluten cu adevărat, 30% din populație dorește să consume mai puțin gluten, iar 18% cumpără deja produse fără gluten.

Cu toate că produsele naturale fără gluten sunt sănătoase, trebuie să avem în vedere că există și variante procesate care nu sunt indicate. Fast food-ul fără gluten rămâne totuși fast food.

Concluzia: Cu toate că pentru câteva persoane este crucial să evite consumul de gluten, mulți oameni își doresc o asemenea dietă.

carbo4

4 Fibrele sunt importante pentru o sănătate optimă, iar acestea sunt și ele carbohidrați

Nutriția este rareori un domeniu al extremelor. Dar unul dintre lucrurile pe care le susțin toți nutriționiștii e faptul că este important să consumăm fibre. Fibrele solubile sunt cunoscute pentru proprietățile lor, care ajută sănătatea inimii și te fac să îți poți controla greutatea.

Fibrele solubile se găsesc în alimente precum legumele, cartofii și orzul. Acestea încetinesc digestia, deoarece fibrele pe care le conțin au această proprietate. Iar această digestie încetinită provoacă sentimentul de sațietate și reduce semnificativ apetitul. Astfel, fibrele ajută la eliminarea depozitelor de grăsime din jurul organelor.

Concluzia: Cele mai multe fibre provin din carbohidrați. Fibrele solubile sunt bune pentru sănătatea inimii și controlul greutății.

5 Bacteriile intestinale sunt dependente de carbohidrați. Fără ei, acestea nu au energie

Rolul bacteriilor intestinale este din ce în ce mai studiat de către oamenii de știință. Se crede că echilibrul dintre bacteriile „rele” și cele „bune” influențează riscul de apariție al multor deficiente (fizice sau psihice). Pentru a putea crește, bacteriile „bune” au nevoie de carbohidrați pe care să îi transforme în energie prin fermentație.

Așa cum s-a descoperit, fibrele solubile sunt cele mai hrănitoare elemente pentru bacteriile intestinale. Amintim încă o dată că două dintre cele mai bune surse pentru fibre sunt legumele și ovăzul.

Concluzia: Este important să păstrăm un echilibru între bacteriile intestinale „bune” și cele „rele”, iar consumul de fibre joacă un rol crucial în acest proces.

6 Datorită nutrienților, legumele sunt adevărate „super-alimente”

Legumele sunt un fel de semințe comestibile. Câteva exemple ar fi: fasolea, mazărea, lintele, năutul și arahidele. Ele conțin în mod natural carbohidrați, ceea ce le exclude din dietele celor ce vor să diminueze consumul acestora. Acestea mai sunt excluse din dietele paleo. Totuși, din punct de vedere nutrițional, legumele sunt unice. Sunt unele dintre puținele alimente bogate atât în fibre, cât și în proteine, de asemenea bogate în vitamine și minerale.

Legumele sunt produse care se pot cultiva și ambala cu costuri relativ reduse, față de alte alimente bogate în proteine, precum carnea și produsele lactate. Acest raport preț-calitate este motivul pentru care legumele sunt la baza dietelor multor țări.

Concluzia: Legumele sunt extrem de sănătoase și nu costă mult. Ele sunt bogate în proteine, fibre, vitamine și minerale. Sunt, în același timp, alimentele cu cel mai ridicat indice nutritiv.

7 Excluderea carbohidraților nu ajută performanța la sală

Există un mit cum că o dietă fără carbohidrați ar fi benefică unui atlet. Pentru a se afla adevărul, s-a organizat un studiu în timpul unui campionat de ciclism. Acesta constă în parcurgerea a 100 de kilometri cu sprinturi intermediare. La acestă competiție au participat cicliști care erau adepți ai ambelor diete. Deși ambele „tabere” au terminat cursa cu timpi aproximativ egali, s-a observat o diferență la sprinturi. Cicliștii care aveau o dietă bogată în carbohidrați au avut performanțe net superioare.

Concluzii solide nu se pot trage doar din cadrul unui singur studiu, dar cantitatea de dovezi demitizează aceasta concepție. Chiar dacă ești adeptul unei diete sărace în carbohidrați, tot poți să ai performanțe. Cu toate acestea, există studii care te pot convinge că o dietă bogată în calorii te poate ajuta să iți depășești limitele. Diferențele se pot vedea în timpul unui antrenament cardio ca rezistență, unui antrenament pentru slăbit sau în cazul body building-ului. Pentru cei care merg la sală doar pentru a se menține în formă, o dietă săracă în carbohidrați nu îi va încurca, dar cu siguranță că nici nu îi va ajuta.

Concluzia: Atleții nu au performanțe mai mari dacă aleg o dietă săracă în carbohidrați în detrimentul celei bogate în carbohidrați. Performantele atinse pot fi similare, dar diferențele se vor observa în cazul eforturilor mai mari.

carbo5

8 Carbohidrații nu alterează structura creierului

Sunt surse care acuză faptul că unele inflamații ale creierului sunt cauzate de carbohidrați. Totuși, aceasta este o ipoteză care nu prezintă decât o parte a adevărului. Spre deosebire de cerealele procesate, cele integrale sunt bogate în magneziu și fibre. Nici fibrele, nici magneziul nu produc inflamații.

Dacă analizăm dieta mediteraneeană, care este bogată în cereale, observăm că aceasta este asociată cu o îmbătrânire a țesutului cranian mai lentă și cu un risc mai mic de apariție a bolii Alzheimer. Ultima cercetare în domeniul Alzheimer-ului analizează circa 323 de studii, iar în acestea nu se aduce deloc vorba de cereale sau gluten.

Concluzia: Nu există dovezi care să ateste ideea conform căreia carbohidrații ar provoca leziuni ale creierului. Ultimul studiu asupra Alzheimer-ului nu aduce în discuție cerealele sau glutenul.

9 Populațiile lumii cele mai longevive consumă numeroși carbohidrați.

Regiunile unde oamenii trăiesc vieți considerabil mai lungi ne oferă o idee despre dietele pe care ar trebui să le reluăm. Insula Okinawa din Japonia este locul în care se află cele mai multe persoane cu vârste ce depășesc 100 de ani. Dieta lor este bogată în cartofi dulci, legume și verdețuri. Înainte de anul 1950, cea mai mare parte a aportului de calorii (69%) venea doar de la cartofii dulci. O altă populație longevivă se află pe insula Ilarian din Grecia. Acolo, unul din trei oameni trăiesc peste 90 de ani. Locuitorii insulei consumă cantități considerabile de leguminoase, cartofi și pâine.

Multe alte asemenea zone au aproximativ aceleași obiceiuri culinare, demonstrând că a consuma carbohidrați nu este ceva rău.

Concluzia: Cele mai longevive populații au diete bogate în carbohidrați.

Este important să privești mâncarea ca întreg, nu ca valori nutriționale diferite. Mai ales când vine vorba despre carbohidrați. De exemplu, fast food-ul fără carbohidrați nu este deloc sănătos. El conține doar calorii.

Apoi, este important și să știm că o dietă slabă în carbohidrați ne poate ajuta să scădem în greutate sau să controlăm diabetul, chiar dacă doar pe termen scurt.

Dar asta nu înseamnă că acești carbohidrați îmbolnăvesc oamenii sau îi supun unui proces de îngrășare. Totul depinde de context și variază de la un organism la altul. Unii oameni se descurcă perfect cu putini carbohidrați, în timp ce restul nu pot „funcționa” la randament maxim decât consumând numeroși carbohidrați din preparate sănătoase. Rezultate diferite pentru oameni diferiți.

Ideea principală care trebuie desprinsă din acest mesaj este aceea că o dietă bogată în carbohidrați poate fi sănătoasă. Să te bucuri de câțiva carbohidrați de Crăciun nu este un păcat.

Despre autor

mm

Alexandra Gheorghias

1 Comment

Click aici ca să postezi un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

answear.ro%20

carturesti.ro%20




Booking.com

Fii prietenul nostru!