retete vechi craciun
Foto: vm
Food stories

5 mâncăruri tradiționale care se serveau pe vremuri de Crăciun

În mod tradițional, de Crăciun mâncăm în România sarmale, piftie, caltaboși și alte preparate obținute în urma tăierii porcului. Legat de sărbătorile de iarnă, nu avem o tradiție gastronomică ce traversează secolele, precum alte țări din Europa, de aceea e interesant să vedem ce se mânca de Crăciun pe Bătrânul Continent, în vremuri în care românii nu se puteau considera masterchefi decât la turnatul vinului în pahare. Iată, așadar, 5 mâncăruri istorice care se serveau de Crăciun, și care se pot reinterpreta foarte ușor și în zilele noastre:

Plăcintă dulce cu carne tocată (secolul 13)

Plăcintă dulce, cu carne tocată
Plăcintă dulce, cu carne tocată / Foto: bhofack2

Plăcintele cu carne tocată sunt un preparat tradițional vechi atât în Anglia, cât și în Europa Occidentală, care încă se mănâncă pe scară largă în perioada sărbătorilor de iarnă. Erau făcute cu foetaje, fructe tocate și mirodenii (cireșe, coacăze, stafide, caise, scorțișoară, nucșoară, uneori nuci) și datează încă din secolul 12, indiciile documentare ducând către faptul că ele-și au originea în sărbătoarea romană Saturnalia (precursoarea Crăciunului), în timpul căreia se serveau multe preparate din carne dulce.

Astăzi, plăcintele nu mai conțin carne, dar rețetele lor originale sunt atribuite cavalerilor teutoni din secolul 12, care se întorceau din Orientul Mijlociu cu ingrediente inedite și cu povești despre preparate cu carne dulce pe care le consumau acolo și care conțineau carne amestecată cu fructe și mirodenii. În timp, carnea a dispărut din rețete, dar încă mai există persoane care preferă să prepare rețeta originală, în care folosesc seu și carne reală.

Grâu decorticat, fiert în lapte (secolul 14)

Grâu decorticat, fiert în lapte
Grâu decorticat, fiert în lapte / Foto: livinghistorytoday.com

Preparat în numeroase moduri, cu ingrediente precum migdale, coacăze, lapte, ouă, stafide și, adesea, carne și pește – grâul decorticat fiert în lapte e o mâncare tradițională ce datează din vremuri medievale.

Ingredientul principal este grâul decorticat, care face parte din mesele tradiționale de Crăciun din întreaga lume. Rețeta presupune ca o ceașcă de grâu decorticat să fie pusă în apă pre-fiartă, amestecul se acoperă până când apa e absorbită de grâu. Se adaugă apoi ouă și lapte, care se amestecă împreună cu grâul. Se consideră că acest preparat este precursorul budincii cu prune care, odată cu tehnicile moderne, a devenit una dintre budincile preparate în mod curent de Crăciun în partea de nord a Europei și nu numai.

O rețetă de grâu decorticat fiert în lapte, care datează din secolul 14 și care a fost tipărită în Le Viandier De Taillevent, o carte de bucate din acea vreme, a fost descoperită în biblioteca Vaticanului.

Cap de porc mistreț (secolul 16)

cap de mistret
Cap de mistreț, un preparat nu foarte… apetisant / Foto: .rochester.edu

Vânătoarea de porci mistreți datează încă din vremea romanilor, acest animal fiind prezentat pe post de preparat de Crăciun în anul 1553. O rețetă a fost descoperită în cartea de bucate a Sabinei Welserin, care povestea despre cum se fierbe capul de mistreț în apă de fântână, se pune apoi pe un grătar, se fezandează în vin și se prăjește în timp ce e „gratulat” în mod constant cu vin.

Capul de mistreț ocupa locul central pe masa de Crăciun, fiind servit cu sos negru ce conținea vin, sirop de cireșe, zahăr, ghimbir, cuișoare, stafide, migdale și scorțișoară.

Plăcintă de Yorkshire (secolul 18)

O variantă cuminte (și modernă) a plăcintei de Yorkshire / Foto: bigseventravel.com

Această rețetă a fost descoperită în cartea lui Hannah Glasse, The Art of Cookery, publicată în 1747. Plăcinta de Yorshire era considerată un important preparat de Crăciun, fiind plăcinta cu cel mai bogat conținut de carne. Mai întâi, bucătarul trebuia să jupoaie și să dezoseze o gâscă, un curcan, o potârniche, un porumbel și o găină, apoi să le fezandeze pe fiecare cu nucșoară, cuișoare, piper negru și sare.

Păsările sunt tăiate apoi și puse în interiorul unei plăcinte cu crustă groasă (crusta nu va fi mâncată). Mai întâi porumbelul, apoi potârnichea, găina, gâsca și, la final, curcanul. Însă treaba cu carnea nu lua sfârșit aici. Rețeta doamnei Hannah menționează faptul că se mai adăuga niște iepure, un fazan și ceva vânat. Plus circa două kilograme de unt. Totul se băga într-un cuptor foarte încins și se lăsa la făcut vreme de cel puțin patru ore.

Preparatul se servește foarte rar în ziua de azi, din cauza complexității și a listei decadente de ingrediente, însă variațiuni ce conțin mai puțină carne se mai pot întâlni pe alocuri în preajma Crăciunului.

Tocană de stridii (secolul 19)

tocana de stridii
Tocană modernă de stridii / Foto: Warren Price

Stridiile nu au fost dintotdeauna delicatesa de azi. În multe localități, și în special în cele litorale, stridiile erau consumate pe post de ingredient ieftin și sățios. Ideea de a mânca pește de Crăciun are rădăcini din vremuri străvechi, în multe culturi europene catolice, consumându-se pește în ajun de Crăciun.

E greu de localizat în istorie când a apărut tradiția tocanei de stridii din Ajunul Crăciunului, dar unele texte sugerează că ea a fost pornită de către emigranții irlandezi care plecau în America, în secolul 19. Un preparat consumat de ei în Irlanda era tocana de pește făcută dintr-un pește de apă sărată denumit mihalț de mare. Cum irlandezii nu găseau mihalțul în noile lor ape teritoriale americane, au căutat alternativă și au folosit stridii în loc de pește.

Citește și: Ce se mănâncă la masa de Crăciun în 15 țări ale lumii

Despre autor

Chili Pepper

Adaugă un comentariu

Click aici ca să postezi un comentariu

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

fashiondays.ro




Booking.com

AcademiaBarbatilor.ro

TukTuk.ro