Călătoria este o oportunitate de a explora noi culturi și tradiții, iar mâncarea este una dintre cele mai autentice modalități de a face acest lucru. În acest articol, te vom conduce printr-o călătorie culinară globală, prezentându-ți câteva dintre cele mai neobișnuite și intrigante mâncăruri din lume. De la aperitive bizare până la deserturi exotice, aceste preparate îți vor testa cu siguranță curiozitatea și poate chiar și toleranța la alimente neobișnuite. Întrebarea pe care o punem este, însă, dacă ai mânca (sau ai mâncat) vreodată aceste 10 alimente/mâncăruri/preparate ciudate? Și dacă da, pe care dintre ele?
1. Balut (Filipine)
Balut este un aliment tradițional filipinez, dar este, de asemenea, consumat în alte țări din Asia de Sud-Est, cum ar fi Vietnam, Laos și Cambodgia. Practic, este un ou de rață fertilizat care a fost incubat timp de 14 până la 21 de zile (în funcție de regiune și preferințe) înainte de a fi fiert sau aburit.
Puiul din ou este deja parțial dezvoltat când este gătit, lucru ce face ca balut să fie destul de controversat în multe culturi care nu sunt obișnuite cu el. În ciuda acestui fapt, în Filipine și alte țări unde se consumă balut, este considerat o delicatesă, adesea vândută de către vânzătorii ambulanți.
Gustul balutului este descris ca o combinație de pui și ou de rață, cu o textură unică dată de puiul parțial dezvoltat. Partea lichidă a oului este de asemenea băută și are un gust bogat, asemănător cu supa de pui.
Balutul este cunoscut și pentru beneficiile sale nutriționale. Este bogat în proteine și conține o serie de vitamine și minerale, inclusiv vitamina A, acid folic și fosfor.
Cu toate acestea, ca și în cazul altor feluri de mâncare neobișnuite, balutul poate fi neplăcut sau chiar respingător pentru cei care nu sunt obișnuiți cu el. În ciuda acestui fapt, este o parte importantă a culturii culinare filipineze, fiind consumat cu bucurie de mulți oameni din această parte a lumii.
2. Sannakji (Coreea de Sud)
Sannakji este un preparat tradițional coreean care implică utilizarea de caracatiță proaspătă, tânără, tăiată în bucăți mici și servită imediat. Este cunoscut pentru faptul că bucățile de caracatiță continuă să se miște chiar și după ce sunt tăiate și servite, datorită sistemului nervos al caracatiței care rămâne activ o perioadă după moarte.
Acest fel de mâncare este adesea servit în restaurantele coreene care au în meniu pește crud tăiat, dar poate fi găsit și în baruri, ca gustare ce însoțește băuturile alcoolice, în special soju. De asemenea, Sannakji este disponibil în piețele de fructe de mare, precum cea de la stația Noryangjin din metroul din Seul.
În ciuda popularității sale, există o anumită controversă în jurul acestui fel de mâncare. Ventuzele de pe tentaculele caracatiței rămân adesea funcționale chiar și după ce sunt tăiate și pot prezenta un risc de sufocare dacă nu sunt mestecate corespunzător înainte de înghițire. Acest lucru a dus la incidente nefericite, cum ar fi cazul unui bărbat de 82 de ani din Coreea care a suferit un atac de cord după ce a mâncat sannakji.
Deși este considerat un fel de mâncare destul de periculos, Sannakji rămâne o parte importantă a gastronomiei coreene. Este descris ca fiind sărat, lipicios, asemănător cu guma de mestecat, oferind o experiență culinară unică care îmbină textura proprie cu aroma de ulei de susan prăjit.
3. Durian (Asia de Sud-Est)
Cunoscut și ca „Regele Fructelor”, durianul este celebru pentru mirosul său puternic și neplăcut, care îl face să fie interzis în multe hoteluri și mijloace de transport public în Asia de Sud-Est. Cu toate acestea, gustul său este descris de cei care-l agreează, ca fiind extrem de delicios și cremos. Durianul este adesea servit tăiat în bucăți și consumat proaspăt, dar poate fi de asemenea folosit în diverse deserturi și preparate culinare locale. Este un fruct exotic și intrigant, care trebuie încercat cel puțin o dată în viață.
Având o coajă spinată și o aromă distinctă, durianul poate fi intimidant pentru unii. Odată ce îl încerci, există totuși o posibilitate ca durianul să-ți cucerească simțurile și să înțelegi de ce este considerat atât de special în cultura culinară a Asiei de Sud-Est.
Durianul este foarte apreciat pentru lunga sa listă de beneficii pentru sănătate, printre care se numără capacitatea de a stimula sistemul imunitar, de a preveni cancerul și de a inhiba activitatea radicalilor liberi, de a îmbunătăți digestia, de a întări oasele, de a îmbunătăți semnele de anemie, de a preveni îmbătrânirea prematură, de a reduce tensiunea arterială și de a proteja împotriva bolilor cardiovasculare.
Amuză-te la acest video în care 100 de persoane au fost puse să testeze durian:
4. Larve de mopane (Africa de Sud)
Larvele de molii de mopane reprezintă o sursă valoroasă de proteine în Africa de Sud. Acestea pot fi consumate atât în stare crudă, cât și prăjite, fiind apreciate pentru textura lor crocantă și gustul bogat, adesea asemănat cu cel al nucilor.
Mopanele este una dintre delicatesele exotice ale Africii de Sud. Aceste larve de molii sunt o sursă importantă de proteine pentru populațiile locale, fiind considerate un deliciu pentru mulți turiști curajoși.
Viermii mopane sunt adesea gătiți într-o tocană, cunoscută sub numele de Mashonzha. Ingredientele pentru această tocană includ viermi mopane uscați, apă fierbinte, ulei, ceapă tocată, un cățel de usturoi, pudră de curry și roșii.
Există și alte rețete care includ viermi mopane. De exemplu, unii gătesc viermii mopane cu roșii, ceapă, turmeric și diverse condimente. Alții preferă să-i pregătească cu ardei verde și ceapă, sau chiar într-o rețetă cu piri piri, paprika și sare.
Înainte de gătire, viermii mopane sunt de obicei înmuiați în apă fierbinte, apoi sunt scoși, curățați și gătiți după rețeta aleasă.
Mopanele nu doar că sunt o sursă importantă de hrană, dar reprezintă și un simbol al rezistenței și adaptabilității umane, fiind un aliment esențial în zonele rurale din Africa de Sud. Dacă vrei o experiență culinară cu adevărat memorabilă, nu ezita să încerci mopanele în varianta lor prăjită. Vei descoperi un gust bogat și intens, pe care e recomandabil să-l complementezi cu un pahar de vin local sau o băutură tradițională.
5. Hakarl (Islanda)
Hakarl este carne de rechin fermentată și uscată, cunoscută pentru mirosul puternic de amoniac. Desigur, poate părea dezgustătoare pentru unii, dar este o componentă importantă a bucătăriei islandeze și oferă o experiență culinară autentică, pe care cu siguranță merită să o încerci, dacă te ține stomacul.
În Islanda, carnea de rechin fermentată și uscată este considerată un deliciu, fiind servită de obicei ca aperitiv. Ea este pregătită din specia de rechin Greenlandic Sleeper Shark, care conține uree, toxică pentru consumul uman în stare proaspătă. Prin fermentare și uscare, această substanță este eliminată, lăsând un gust sărat și ușor de mestecat.
Procesul de preparare a hákarlului este unic. În primul rând, carnea de rechin este tăiată în bucăți mari și lăsată să se fermenteze într-un loc îngropat în pământ timp de 6-12 săptămâni, în funcție de anotimp. Acest proces permite eliminarea ureei și a altor toxine din carne.
După fermentare, carnea este scoasă și lăsată să se usuce în aer liber timp de câteva luni. În acest timp, o crustă maro se formează pe suprafața cărnii, care este apoi tăiată înainte de servire.
Hákarl este adesea servit în bucăți mici, însoțit de un shot de Brennivín, tradiționala băutură alcoolică islandeză.
Ai putea încerca să savurezi hákarl alături de rădăcina de angelică fermentată, o combinație tradițională care completează perfect gustul intens al acestuia. Ba mai mult, poți adăuga un strop de sos de iaurt și usturoi pentru a aduce o notă de prospețime a echilibra aromele puternice.
6. Cuy (Peru/Ecuador/Columbia)
Cuy este un fel de mâncare tradițional din America de Sud, regăsit în special în Peru, Ecuador și Columbia. Numele cuy vine de la sunetul pe care îl face animalul – un porcușor de Guineea – în limba quechua. Da, ai auzit bine: cuy este porcușor de Guineea gătit. Dacă ai urmărit America Express, probabil ai văzut episoadele în care concurenții erau nevoiți să mănânce cuy.
Porcușorii de Guineea au fost crescuți pentru carne în regiunea Munților Anzi încă din timpuri pre-incașe. Sunt o sursă importantă de proteine într-o regiune unde carnea de vită sau de pui este adesea scumpă și greu de obținut.
Cuy poate fi gătit în mai multe moduri, dar cel mai tradițional mod este prăjit sau copt întreg, cu piele cu tot. Carnea are un gust similar cu cel al iepurelui și al puiului. Este adesea servit cu cartofi, orez, sau salată de avocado.
În ciuda faptului că în multe culturi occidentale porcușorii de Guineea sunt animale de companie, în America de Sud, aceștia sunt văzuți în primul rând ca sursă de hrană. Cu toate acestea, cuy este de obicei pregătit pentru ocazii speciale, nefiind un aliment de zi cu zi.
7. Casu Marzu (Italia)
Casu Marzu este o brânză tradițională sardă, cunoscută și ca „brânza cu viermi”. Mai precis, o varietate de brânză pecorino care a fost fermentată până la punctul în care atrage larvele de muște. Larvele ajută la descompunerea grăsimilor din brânză, ducând la o consistență foarte moale.
Brânza are un gust puternic și picant, fiind adesea consumată împreună cu pâine plată sardă și vin roșu. Este important să se menționeze că brânza trebuie consumată atunci când larvele sunt încă vii; dacă larvele au murit înainte de a fi mâncate, brânza poate fi considerată prea putrezită pentru a fi consumată în deplină siguranță.
Casu Marzu este de multe ori considerat un deliciu, fiind adesea servită la ocazii speciale în Sardinia. Cu toate acestea, datorită riscului pentru sănătate, vânzarea sa este ilegală în multe locuri. Cu toate acestea, producătorii locali continuă să-l producă și să-l vândă pe piața neagră, unde este adesea căutat de gurmanzi și de cei curioși să încerce acest aliment unic și controversat.
8. Surströmming (Suedia)
Surströmming este un fel de mâncare tradițional suedez care datează cel puțin din secolul al XVI-lea și care s-ar „traduce” prin hering din Marea Baltică, ușor sărat și fermentat.
Surströmming este cunoscut pentru mirosul său foarte puternic, care este deseori descris ca fiind unul dintre cele mai puternice mirosuri alimentare din lume. Este recomandat să deschizi conserva de surströmming în aer liber, pentru a evita umplerea casei cu mirosul său înțepător și pur și simplu induportabil.
Surströmming a apărut în nordul Suediei în timpul secolului al 16-lea, când exista o penurie de sare. Penuria a făcut dificilă conservarea peștelui, așa că suedezii au început să-l fermenteze, un proces care necesită mult mai puțină sare decât metodele tradiționale de conservare.
Surströmming este vândut în cutii de metal și este consumat, de regulă, în nordul Suediei. În ciuda reputației sale nu tocmai plăcute, surströmming continuă să fie un aliment popular în Suedia și este adesea consumat ca parte a unei mese festive cunoscute sub numele de surströmmingsskiva, care are loc în august sau septembrie, în aer liber.
Experiența culinară cu Surströmming depășește gustul în sine. Este despre a încerca o tradiție îndrăzneață și a explora cultura culinară suedeză într-un mod autentic. Vei vedea că Surströmming este adesea servit alături de cartofi prajiți crocanți, ceapă proaspătă și pâine rustică pentru a contrabalansa aromele puternice și pentru a completa experiența unui adevărat festin suedez.
9. Andouillette (Franța)
Andouillette este termenul pentru un tip de cârnați tradiționali francezi, originari din regiunea Lyon. Sunt făcuți în principal din porc, mai exact din stomacul și colonul porcului, motiv pentru care andouillette are un gust unic și puternic, care poate fi destul de polarizant (ca să nu spunem… paralizant). Unele persoane adoră acest preparat, în timp ce alții găsesc gustul și textura lui cel puțin provocatoare. De asemenea, andouillette este cunoscut pentru mirosul său distinctiv, asemănător cu cel al unui grajd.
Andouillette este adesea servit la grătar, cu muștar, și poate fi însoțit de cartofi prăjiți sau diverse legume. În ciuda faptului că nu este pe gustul tuturor, este considerat o delicatesă în multe părți ale Franței și este adesea disponibilă în restaurantele tradiționale franceze.
Există chiar și un grup dedicat aprecierii acestui preparat, numit „Asociația Prietenilor Andouillette”, care acordă diplome de excelență acelor producători care respectă metodele tradiționale de preparare.
10. Rocky Mountain Oysters (SUA)
Rocky Mountain Oysters, cunoscute și sub numele de prairie oysters în Canada, sunt un fel de mâncare neobișnuit, dar tradițional în anumite părți ale Statelor Unite și Canadei. Contrar a ceea ce sugerează numele, acestea nu sunt stridii, ci testicule de taur.
Aceste „stridii” sunt pregătite de regulă prin înmuierea în apă, rularea în făină și condimente, apoi prăjirea până când devin crocante la exterior, rămânând moi la interior. Pot fi servite cu diverse sosuri, precum sosul de cocktail sau sosul tartar.
Gustul lor este sălbatic, amintind de friptura de vânat, dar textura este mult mai elastică, asemănătoare cu picioarele de broască prăjite sau calamari. Au mai fost denumite și „Montana tendergroins”, „cowboy caviar”, „swinging beef” și „calf fries”.
Deși ideea de a mânca testicule de taur poate părea ciudată pentru unii, Rocky Mountain Oysters au o istorie lungă și sunt de multe ori servite la festivaluri și evenimente speciale, în special în partea de vest a Statelor Unite. Există chiar și un festival dedicat acestui fel de mâncare – Testicle Festival – care are loc anual în Montana.
Concluzie
Acestea sunt doar 10 dintre cele mai neobișnuite mâncăruri din lume. Deși unele pot părea stranii sau chiar dezgustătoare, toate sunt parte a tradițiilor culinare ale țărilor lor și reprezintă diversitatea și complexitatea bucătăriei globale. Poate că unele dintre aceste preparate nu vor fi pe lista ta de „mâncăruri de încercat”, dar ele oferă o perspectivă fascinantă asupra a ceea ce diferite culturi consideră delicatese.
Foto: Canva Pro
Adaugă un comentariu